| CONSTITUŢIA
din 29.07.1994 |
CONSTITUŢIA REPUBLICII MOLDOVA |
| Publicat : 18.08.1994 în Monitorul Oficial Nr. 1 art Nr : 1 Data intrarii in vigoare : 27.08.1994 |
NOI, reprezentanţii plenipotenţiari ai poporului Republicii Moldova, deputaţi în Parlament,
PORNIND de
la aspiraţiile seculare ale poporului de a trăi într-o ţară suverană,
exprimate prin proclamarea independenţei Republicii Moldova,
AVÎND în vedere continuitatea statalităţii poporului moldovenesc în contextul istoric şi etnic al devenirii lui ca naţiune,
NĂZUIND
spre satisfacerea intereselor cetăţenilor de altă origine etnică, care
împreună cu moldovenii constituie poporul Republicii Moldova,
CONSIDERÎND
statul de drept, pacea civică, democraţia, demnitatea omului,
drepturile şi libertăţile lui, libera dezvoltare a personalităţii
umane, dreptatea şi pluralismul politic valori supreme,
FIIND CONŞTIENŢI de responsabilitatea şi obligaţiile noastre faţă de generaţiile precedente, actuale şi viitoare,
REAFIRMÎND
devotamentul nostru faţă de valorile general-umane, dorinţa de a trăi
în pace şi bunăînţelegere cu toate popoarele lumii conform principiilor
şi normelor unanim recunoscute ale dreptului internaţional,
adoptăm Constituţia Republicii Moldova, declarînd-o LEGE SUPREMĂ A SOCIETĂŢII ŞI A STATULUI.
Titlul I
PRINCIPII GENERALE
Articolul 1
Statul Republica Moldova
(1) Republica Moldova este un stat suveran şi independent, unitar şi indivizibil.
(2) Forma de guvernămînt a statului este republica.
(3)
Republica Moldova este un stat de drept, democratic, în care demnitatea
omului, drepturile şi libertăţile lui, libera dezvoltare a
personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă
valori supreme şi sînt garantate.
Articolul 2
Suveranitatea şi puterea de stat
(1)
Suveranitatea naţională aparţine poporului
Republicii Moldova, care o exercită în mod direct
şi prin organele sale reprezentative, în formele stabilite
de Constituţie.
(2)
Nici o persoană particulară, nici o parte din
popor, nici un grup social, nici un partid
politic sau o altă formaţiune obştească nu poate exercita puterea de
stat în nume propriu. Uzurparea puterii de stat constituie cea mai
gravă crimă împotriva poporului.
Articolul 3
Teritoriul
(1) Teritoriul Republicii Moldova este inalienabil.
(2)
Frontierele ţării sînt consfinţite prin lege organică, respectîndu-se
principiile şi normele unanim recunoscute ale dreptului
internaţional.
Articolul 4
Drepturile şi libertăţile omului
(1)
Dispoziţiile constituţionale privind drepturile şi libertăţile omului
se interpretează şi se aplică în concordanţă cu
Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, cu pactele şi cu celelalte
tratate la care Republica Moldova este parte.
(2)
Dacă există neconcordanţe între pactele şi tratatele privitoare la
drepturile fundamentale ale omului la care
Republica Moldova este parte şi legile ei
interne, prioritate au reglementările internaţionale.
Articolul 5
Democraţia şi pluralismul politic
(1)
Democraţia în Republica Moldova se exercită în condiţiile
pluralismului politic, care este incompatibil cu dictatura şi cu
totalitarismul.
(2) Nici o ideologie nu poate fi instituită ca ideologie oficială a statului.
Articolul 6
Separaţia şi colaborarea puterilor
În
Republica Moldova puterea legislativă, executivă şi
judecătorească sînt separate şi colaborează în
exercitarea prerogativelor ce le revin, potrivit prevederilor
Constituţiei.
Articolul 7
Constituţia, Lege Supremă
Constituţia
Republicii Moldova este Legea ei Supremă. Nici o lege şi nici un alt
act juridic care contravine prevederilor Constituţiei nu are putere
juridică.
Articolul 8
Respectarea dreptului internaţional şi a
tratatelor internaţionale
(1)
Republica Moldova se obligă
să respecte Carta Organizaţiei
Naţiunilor Unite şi tratatele la care este parte, să-şi bazeze
relaţiile cu alte state pe principiile şi normele unanim recunoscute
ale dreptului internaţional.
(2)
Intrarea în vigoare a unui tratat internaţional conţinînd
dispoziţii contrare Constituţiei va trebui
precedată de o revizuire a acesteia.
Articolul 9
Principiile fundamentale privind proprietatea
(1)
Proprietatea este publică şi privată.
Ea se constituie din bunuri materiale
şi intelectuale.
(2)
Proprietatea nu poate fi folosită în
detrimentul drepturilor, libertăţilor şi demnităţii omului.
(3) Piaţa, libera iniţiativă economică, concurenţa loială sînt factorii de bază ai economiei.
Articolul 10
Unitatea poporului şi dreptul la identitate
(1)
Statul are ca fundament unitatea poporului
Republicii Moldova. Republica Moldova este patria
comună şi indivizibilă a tuturor cetăţenilor săi.
(2)
Statul recunoaşte şi garantează dreptul tuturor cetăţenilor
la păstrarea,
la dezvoltarea şi la exprimarea identităţii lor etnice,
culturale, lingvistice şi religioase.
Articolul 11
Republica Moldova, stat neutru
(1) Republica Moldova proclamă neutralitatea sa permanentă.
(2) Republica Moldova nu admite dislocarea de trupe militare ale altor state pe teritoriul său.
Articolul 12
Simbolurile statului
(1) Republica Moldova are drapel, stemă şi imn.
(2)
Drapelul de Stat al Republicii Moldova este tricolor.
Culorile sînt dispuse vertical, în
ordinea următoare,
începînd de la lance:
albastru, galben, roşu. În centru, pe fîşia de
culoare galbenă, este imprimată Stema de Stat a
Republicii Moldova.
(3)
Stema de Stat a Republicii Moldova reprezintă un scut
tăiat pe orizontală avînd în partea superioară
cromatică roşie, în cea inferioară - albastră, încărcat cu
capul de bour avînd între coarne o stea cu opt
raze. Capul de bour este flancat în dreapta de o
roză cu cinci petale, iar în stînga de o semilună
conturnată. Toate elementele reprezentate în
scut sînt de aur (galbene). Scutul este plasat pe
pieptul unei acvile naturale purtînd în cioc o
cruce de aur (acvila cruciată) şi ţinînd în gheara dreaptă o
ramură verde de măslin, iar în cea stîngă un sceptru de aur.
(4) Imnul de Stat al Republicii Moldova se stabileşte prin lege organică.
(5) Drapelul, stema şi imnul sînt simbolurile de stat ale Republicii Moldova şi sînt ocrotite de lege.
Articolul 13
Limba de stat, funcţionarea celorlalte limbi
(1)
Limba de stat a Republicii Moldova
este limba moldovenească, funcţionînd pe baza
grafiei latine.
(2)
Statul
recunoaşte şi protejează dreptul la
păstrarea, la dezvoltarea şi la funcţionarea
limbii ruse şi a altor limbi vorbite pe teritoriul ţării.
(3) Statul facilitează studierea limbilor de circulaţie internaţională.
(4) Modul de funcţionare a limbilor pe teritoriul Republicii Moldova se stabileşte prin lege organică.
Articolul 14
Capitala
Capitala Republicii Moldova este oraşul Chişinău.
Titlul II
DREPTURILE, LIBERTĂŢILE ŞI ÎNDATORIRILE FUNDAMENTALE
CAPITOLUL I
DISPOZIŢII GENERALE
Articolul 15
Universalitatea
Cetăţenii
Republicii Moldova beneficiază de drepturile şi de libertăţile
consacrate prin Constituţie şi prin alte legi şi au
obligaţiile prevăzute de acestea.
Articolul 16
Egalitatea
(1) Respectarea şi ocrotirea persoanei constituie o îndatorire primordială a statului.
(2)
Toţi cetăţenii Republicii Moldova sînt egali în faţa legii
şi a autorităţilor publice, fără deosebire de
rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie,
apartenenţă politică, avere sau de origine socială.
Articolul 17
Cetăţenia Republicii Moldova
(1) Cetăţenia Republicii Moldova se dobîndeşte, se păstrează ori se pierde în condiţiile prevăzute de legea organică.
(2) Nimeni nu poate fi lipsit în mod arbitrar de cetăţenia sa şi nici de dreptul de a-şi schimba cetăţenia.
Articolul 18
Protecţia cetăţenilor Republicii Moldova
(1) Cetăţenii Republicii Moldova beneficiază de protecţia statului atît în ţară, cît şi în străinătate.
(2) Cetăţenii Republicii Moldova nu pot fi extrădaţi sau expulzaţi din ţară.
Articolul 19
Statutul juridic al cetăţenilor străini şi al apatrizilor
(1)
Cetăţenii străini şi apatrizii au aceleaşi drepturi şi îndatoriri ca şi
cetăţenii Republicii Moldova, cu excepţiile stabilite de lege.
(2)
Cetăţenii străini şi apatrizii pot fi extrădaţi numai în baza unei
convenţii internaţionale, în condiţii de reciprocitate sau în temeiul
hotărîrii instanţei de judecată.
(3)
Dreptul de azil se acordă şi se retrage în condiţiile legii, cu
respectarea tratatelor internaţionale la care Republica Moldova este
parte.
[Art.19 în redacţia L1469/21.11.02, MO169/12.12.02 art.1290]
Originalul art.19 Articolul 20
Accesul liber la justiţie
(1)
Orice persoană are dreptul la satisfacţie
efectivă din partea
instanţelor judecătoreşti competente împotriva
actelor care violează drepturile, libertăţile şi
interesele sale legitime.
(2) Nici o lege nu poate îngrădi accesul la justiţie.
Articolul 21
Prezumţia nevinovăţiei
Orice
persoană acuzată de un delict este prezumată
nevinovată pînă cînd vinovăţia sa va
fi dovedită în mod legal, în cursul unui proces
judiciar public, în cadrul căruia i
s-au asigurat toate garanţiile
necesare apărării sale.
Articolul 22
Neretroactivitatea legii
Nimeni
nu va fi condamnat pentru acţiuni
sau omisiuni care, în
momentul comiterii, nu constituiau un act delictuos. De
asemenea, nu se va aplica nici o pedeapsă mai
aspră decît cea care era aplicabilă în momentul
comiterii actului delictuos.
Articolul 23
Dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle
(1)
Fiecare om
are dreptul să i se recunoască personalitatea
juridică.
(2)
Statul asigură dreptul fiecărui om de a-şi
cunoaşte drepturile şi îndatoririle. În acest
scop statul publică şi face accesibile toate legile şi alte
acte normative.
Capitolul II
DREPTURILE ŞI LIBERTĂŢILE FUNDAMENTALE
Articolul 24
Dreptul la viaţă şi la integritate fizică şi psihică
(1) Statul garantează fiecărui om dreptul la viaţă şi la integritate fizică şi psihică.
(2) Nimeni nu va fi supus la torturi, nici la pedepse sau tratamente crude, inumane ori degradante.
(3)
Pedeapsa cu moartea este abolită.
Nimeni nu poate fi condamnat la
o asemenea pedeapsă şi nici executat .
[Art.24 modificat prin L185-XVI din 29.06.06, MO106/14.07.06 art.502]
[Art.24 modificat L351/12.07.01, MO90/02.08.01 art.699] Originalul art.24 Articolul 25
Libertatea individuală şi siguranţa persoanei
(1) Libertatea individuală şi siguranţa persoanei sînt inviolabile.
(2)
Percheziţionarea, reţinerea sau arestarea
unei persoane sînt permise numai în cazurile şi cu procedura
prevăzute de lege.
(3) Reţinerea nu poate depăşi 72 de ore.
(4)
Arestarea se face în temeiul unui mandat, emis de
judecător, pentru o durată de cel mult
30 de zile. Asupra legalităţii mandatului se
poate depune recurs, în condiţiile legii,
în instanţa judecătorească ierarhic superioară.
Termenul arestării poate fi prelungit
numai de către judecător sau de
către instanţa judecătorească, în
condiţiile legii, cel mult pînă la 12 luni.
(5)
Celui reţinut sau arestat i se aduc de
îndată la cunoştinţă
motivele reţinerii sau ale arestării, iar învinuirea - în
cel mai scurt termen; motivele reţinerii şi învinuirea se aduc la
cunoştinţă numai în prezenţa unui avocat, ales sau numit din oficiu.
(6) Eliberarea celui reţinut sau arestat este obligatorie dacă motivele reţinerii sau arestării au dispărut.
Articolul 26
Dreptul la apărare
(1) Dreptul la apărare este garantat.
(2) Fiecare om are dreptul să reacţioneze independent, prin mijloace legitime, la încălcarea drepturilor şi libertăţilor sale.
(3) În tot cursul procesului, părţile au dreptul să fie asistate de un avocat, ales sau numit din oficiu.
(4) Amestecul în activitatea persoanelor care exercită apărarea în limitele prevăzute se pedepseşte prin lege.
Articolul 27
Dreptul la libera circulaţie
(1) Dreptul la libera circulaţie în ţară este garantat.
(2)
Oricărui cetăţean al Republicii Moldova îi este asigurat dreptul de
a-şi stabili domiciliul sau reşedinţa în orice localitate din ţară, de
a ieşi, de a emigra şi de a reveni în ţară.
Articolul 28
Viaţa intimă, familială şi privată
Statul respectă şi ocroteşte viaţa intimă, familială şi privată.
Articolul 29
Inviolabilitatea domiciliului
(1)
Domiciliul şi reşedinţa sînt inviolabile. Nimeni nu poate pătrunde sau
rămîne în domiciliul sau în reşedinţa unei persoane fără
consimţămîntul acesteia.
(2) De la prevederile alineatului (1) se poate deroga prin lege în următoarele situaţii:
a) pentru executarea unui mandat de arestare sau a unei hotărîri judecătoreşti;
b) pentru înlăturarea unei primejdii care ameninţă viaţa, integritatea fizică sau bunurile unei persoane;
c) pentru prevenirea răspîndirii unei epidemii.
(3) Percheziţiile şi cercetările la faţa locului pot fi ordonate şi efectuate numai în condiţiile legii.
(4) Percheziţiile în timpul nopţii sînt interzise, în afară de cazul unui delict flagrant.
Articolul 30
Secretul corespondenţei
(1)
Statul asigură secretul scrisorilor, al telegramelor, al altor
trimiteri poştale, al convorbirilor telefonice şi al celorlalte
mijloace legale de comunicare.
(2)
De la prevederile alineatului (1) se poate deroga prin lege în cazurile
cînd această derogare este necesară în interesele
securităţii naţionale, bunăstării economice a
ţării, ordinii publice şi în scopul
prevenirii infracţiunilor.
Articolul 31
Libertatea conştiinţei
(1) Libertatea conştiinţei este garantată. Ea trebuie să se manifeste în spirit de toleranţă şi de respect reciproc.
(2)
Cultele religioase
sînt libere şi se organizează potrivit
statutelor proprii, în condiţiile legii.
(3)
În relaţiile dintre cultele religioase
sînt interzise orice manifestări de învrăjbire.
(4)
Cultele religioase sînt autonome, separate de stat şi se
bucură de sprijinul acestuia, inclusiv prin înlesnirea asistenţei
religioase în armată, în spitale, în penitenciare, în aziluri şi în
orfelinate.
Articolul 32
Libertatea opiniei şi a exprimării
(1)
Oricărui cetăţean îi este
garantată libertatea gîndirii, a
opiniei, precum şi libertatea exprimării în public prin
cuvînt, imagine sau prin alt mijloc posibil.
(2)
Libertatea exprimării nu poate prejudicia
onoarea, demnitatea sau dreptul altei persoane la viziune
proprie.
(3)
Sînt interzise şi pedepsite prin lege contestarea şi
defăimarea
statului şi a poporului, îndemnul
la
război de agresiune, la ură
naţională, rasială
sau religioasă, incitarea la
discriminare, la separatism teritorial, la violenţă publică, precum şi
alte manifestări ce atentează la regimul constituţional.
Articolul 33
Libertatea creaţiei
(1)
Libertatea creaţiei artistice şi
ştiinţifice este garantată. Creaţia nu este
supusă cenzurii.
(2)
Dreptul cetăţenilor la proprietatea intelectuală, interesele
lor materiale şi morale ce apar în legătură cu
diverse genuri de creaţie intelectuală sînt
apărate de lege.
(3)
Statul contribuie la păstrarea, la dezvoltarea şi la
propagarea realizărilor culturii şi ştiinţei, naţionale şi mondiale.
Articolul 34
Dreptul la informaţie
(1) Dreptul persoanei de a avea acces la orice informaţie de interes public nu poate fi ingrădit.
(2)
Autorităţile publice, potrivit competenţelor ce le
revin, sînt obligate să asigure informarea
corectă a cetăţenilor asupra treburilor publice şi asupra
problemelor de interes personal.
(3)
Dreptul la informaţie nu trebuie să
prejudicieze măsurile de protecţie a cetăţenilor
sau siguranţa naţională.
(4)
Mijloacele de informare publică, de stat sau private,
sînt obligate să asigure informarea corectă a opiniei publice.
(5) Mijloacele de informare publică nu sînt supuse cenzurii.
Articolul 35
Dreptul la învăţătură
(1)
Dreptul la învăţătură este asigurat prin
învăţămîntul general obligatoriu,
prin învăţămîntul liceal şi
prin cel profesional, prin
învăţămîntul superior, precum şi prin
alte forme de instruire şi de perfecţionare.
(2) Statul asigură, în condiţiile legii, dreptul de a alege limba de educare şi instruire a persoanelor.
(3)
Studierea
limbii de stat se asigură în instituţiile
de învăţămînt de toate gradele.
(4) Învăţămîntul de stat este gratuit.
(5)
Instituţiile de
învăţămînt, inclusiv cele nestatale,
se înfiinţează şi îşi desfăşoară activitatea în condiţiile legii.
(6) Instituţiile de învăţămînt superior beneficiază de dreptul la autonomie.
(7)
Învăţămîntul liceal, profesional şi cel superior
de stat este egal accesibil tuturor, pe bază de merit.
(8)
Statul asigură, în condiţiile legii,
libertatea învăţămîntului religios. Învăţămîntul de stat
este laic.
(9)
Dreptul prioritar de a alege sfera
de instruire a copiilor revine
părinţilor.
Articolul 36
Dreptul la ocrotirea sănătăţii
(1) Dreptul la ocrotirea sănătăţii este garantat.
(2) Minimul asigurării medicale oferit de stat este gratuit.
(3)
Structura
sistemului naţional de ocrotire a sănătăţii şi
mijloacele de protecţie a sănătăţii fizice şi
mentale a persoanei se stabilesc potrivit legii
organice.
Articolul 37
Dreptul la un mediu înconjurător sănătos
(1)
Fiecare om are dreptul la un mediu înconjurător neprimejdios din
punct de vedere ecologic pentru viaţă şi sănătate, precum şi
la produse alimentare şi obiecte de uz casnic inofensive.
(2)
Statul garantează fiecărui om dreptul la accesul
liber şi la răspîndirea informaţiilor veridice
privitoare la starea mediului natural, la condiţiile de viaţă şi de
muncă, la calitatea produselor alimentare şi a obiectelor de
uz casnic.
(3) Tăinuirea sau falsificarea informaţiilor despre factorii ce sînt în detrimentul sănătăţii oamenilor se interzice prin lege.
(4)
Persoanele fizice şi juridice răspund pentru daunele
pricinuite sănătăţii şi avutului unei
persoane ca urmare a unor contravenţii
ecologice.
Articolul 38
Dreptul de vot şi dreptul de a fi ales
(1)
Voinţa poporului constituie baza puterii de stat. Această voinţă
se exprimă prin alegeri libere,
care au
loc în mod periodic prin
sufragiu universal, egal, direct, secret şi liber exprimat.
(2)
Cetăţenii Republicii Moldova au drept de vot de la vîrsta de
18 ani, împliniţi pînă în ziua alegerilor
inclusiv, excepţie făcînd cei puşi sub
interdicţie în modul stabilit de lege.
(3)
Dreptul de a fi aleşi le este garantat
cetăţenilor Republicii Moldova cu drept de vot, în
condiţiile legii.
Articolul 39
Dreptul la administrare
(1)
Cetăţenii Republicii Moldova au dreptul
de a participa la
administrarea treburilor
publice nemijlocit, precum
şi prin reprezentanţii lor.
(2) Oricărui cetăţean i se asigură, potrivit legii, accesul la o funcţie publică.
Articolul 40
Libertatea întrunirilor
Mitingurile, demonstraţiile,
manifestările, procesiunile sau orice
alte întruniri sînt libere şi se pot organiza şi desfăşura
numai în mod paşnic, fără nici un fel de arme.
Articolul 41
Libertatea partidelor şi a altor organizaţii social-politice
(1)
Cetăţenii se pot asocia liber în partide şi în alte
organizaţii social-politice. Ele contribuie la definirea şi la
exprimarea voinţei politice a cetăţenilor şi, în condiţiile
legii, participă la alegeri.
(2) Partidele şi alte organizaţii social-politice sînt egale în faţa legii.
(3)
Statul asigură respectarea drepturilor şi
intereselor legitime ale partidelor şi ale altor organizaţii
social-politice.
(4)
Partidele
şi alte organizaţii social-politice care,
prin scopurile ori prin activitatea lor,
militează împotriva pluralismului politic,
a
principiilor statului de drept, a suveranităţii
şi
independenţei, a integrităţii teritoriale
a Republicii Moldova sînt neconstituţionale.
(5) Asociaţiile secrete sînt interzise.
(6) Activitatea partidelor constituite din cetăţeni străini este interzisă.
(7)
Funcţiile publice ai căror titulari
nu pot face parte din partide se
stabilesc prin lege organică.
Articolul 42
Dreptul de a întemeia şi de a se afilia la sindicate
(1)
Orice salariat are dreptul de a întemeia şi de a
se afilia la sindicate pentru apărarea intereselor sale.
(2)
Sindicatele se constituie şi îşi desfăşoară activitatea potrivit
cu statutele lor, în condiţiile
legii. Ele contribuie la apărarea
intereselor profesionale, economice şi sociale ale salariaţilor.
Articolul 43
Dreptul la muncă şi la protecţia muncii
(1)
Orice persoană are dreptul la muncă, la libera alegere a muncii, la
condiţii echitabile şi satisfăcătoare de muncă, precum şi la protecţia
împotriva şomajului.
(2)
Salariaţii au dreptul la protecţia muncii. Măsurile de protecţie
privesc securitatea şi igiena muncii, regimul de muncă al femeilor şi
al tinerilor,
instituirea unui salariu minim pe economie,
repaosul săptămînal, concediul de odihnă plătit,
prestarea muncii în condiţii grele, precum şi
alte situaţii specifice.
(3) Durata săptămînii de muncă este de cel mult 40 de ore.
(4)
Dreptul la negocieri
în materie de muncă şi
caracterul obligatoriu al convenţiilor colective sînt garantate.
Articolul 44
Interzicerea muncii forţate
(1) Munca forţată este interzisă.
(2) Nu constituie muncă forţată:
a)
serviciul cu caracter militar sau
activităţile desfăşurate în
locul acestuia de cei care,
potrivit legii, nu satisfac serviciul
militar obligatoriu;
b)
munca unei persoane condamnate, prestată în condiţii
normale, în perioada de detenţie sau de libertate condiţionată;
c)
prestaţiile impuse în situaţia creată de
calamităţi ori de alt pericol, precum şi cele
care fac parte din obligaţiile civile normale, stabilite de
lege.
Articolul 45
Dreptul la grevă
(1)
Dreptul la grevă este recunoscut.
Grevele pot fi declanşate numai în
scopul apărării intereselor profesionale cu
caracter economic şi social ale salariaţilor.
(2)
Legea stabileşte condiţiile de exercitare a dreptului la
grevă, precum şi răspunderea pentru declanşarea nelegitimă a grevelor.
Articolul 46
Dreptul la proprietate privată şi protecţia acesteia
(1)
Dreptul
la proprietate privată, precum şi creanţele asupra
statului sînt garantate.
(2)
Nimeni nu poate fi expropriat decît pentru o cauză de utilitate
publică, stabilită potrivit legii, cu dreaptă şi prealabilă despăgubire.
(3) Averea dobîndită licit nu poate fi confiscată. Caracterul licit al dobîndirii se prezumă.
(4)
Bunurile destinate, folosite sau rezultate din
infracţiuni ori contravenţii pot fi confiscate numai în
condiţiile legii.
(5)
Dreptul de proprietate privată obligă la respectarea
sarcinilor privind protecţia mediului înconjurător şi
asigurarea bunei vecinătăţi, precum şi la respectarea
celorlalte sarcini care, potrivit legii, revin proprietarului.
(6) Dreptul la moştenire a proprietăţii private este garantat.
Articolul 47
Dreptul la asistenţă şi protecţie socială
(1)
Statul este obligat să ia măsuri pentru ca orice om să
aibă un nivel de trai decent, care să-i asigure
sănătatea şi bunăstarea, lui şi
familiei lui, cuprinzînd hrana,
îmbrăcămintea, locuinţa, îngrijirea medicală,
precum şi serviciile sociale necesare.
(2)
Cetăţenii au dreptul la asigurare
în caz de: şomaj, boală,
invaliditate, văduvie, bătrîneţe sau în celelalte cazuri de
pierdere a mijloacelor de subzistenţă,
în urma unor
împrejurări independente de voinţa lor.
Articolul 48
Familia
(1)
Familia constituie elementul
natural şi fundamental al
societăţii şi are dreptul la
ocrotire
din partea societăţii şi a
statului.
(2)
Familia se întemeiază pe căsătoria liber consimţită între bărbat
şi femeie, pe egalitatea lor în drepturi şi pe
dreptul şi îndatorirea părinţilor de a asigura
creşterea, educaţia şi instruirea copiilor.
(3)
Condiţiile
de încheiere, de desfacere şi de nulitate
a căsătoriei se stabilesc prin lege.
(4) Copiii sînt obligaţi să aibă grijă de părinţi şi să le acorde ajutor.
Articolul 49
Protecţia familiei şi a copiilor orfani
(1)
Statul facilitează, prin măsuri economice şi prin
alte măsuri, formarea familiei şi îndeplinirea obligaţiilor
ce îi revin.
(2)
Statul
ocroteşte maternitatea, copiii şi tinerii, stimulînd
dezvoltarea instituţiilor necesare.
(3)
Toate preocupările privind întreţinerea, instruirea şi
educaţia
copiilor orfani şi a celor
lipsiţi de ocrotirea părinţilor revin
statului şi societăţii. Statul stimulează şi
sprijină activitatea de binefacere faţă de aceşti
copii.
Articolul 50
Ocrotirea mamei, copiilor şi a tinerilor
(1)
Mama şi copilul au dreptul la ajutor şi ocrotire specială.
Toţi copiii, inclusiv cei născuţi în afara căsătoriei, se
bucură de aceeaşi ocrotire socială.
(2) Copiii şi tinerii se bucură de un regim special de asistenţă în realizarea drepturilor lor.
(3)
Statul
acordă alocaţiile necesare pentru copii şi ajutoare
pentru îngrijirea copiilor bolnavi ori
handicapaţi. Alte forme de asistenţă
socială pentru copii şi tineri se stabilesc prin lege.
(4)
Exploatarea minorilor, folosirea lor în
activităţi care le-ar dăuna sănătăţii,
moralităţii sau care le-ar pune în primejdie viaţa ori
dezvoltarea normală sînt interzise.
(5)
Autorităţile publice asigură condiţii pentru participarea liberă a
tinerilor la viaţa socială, economică, culturală şi sportivă a ţării.
Articolul 51
Protecţia persoanelor handicapate
(1)
Persoanele handicapate beneficiază de o protecţie specială
din partea întregii societăţi. Statul asigură pentru ele condiţii
normale de tratament, de readaptare, de învăţămînt, de instruire
şi de integrare socială.
(2)
Nimeni nu poate fi supus nici unui
tratament medical forţat, decît în cazurile
prevăzute de lege.
Articolul 52
Dreptul de petiţionare
(1)
Cetăţenii au dreptul să se adreseze autorităţilor
publice prin petiţii formulate numai în numele semnatarilor.
(2)
Organizaţiile legal constituite au dreptul să adreseze
petiţii exclusiv în numele colectivelor pe care le reprezintă.
Articolul 53
Dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică
(1)
Persoana vătămată într-un drept al său de o autoritate
publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluţionarea
în termenul legal a unei cereri, este îndreptăţită să obţină
recunoaşterea dreptului pretins, anularea actului şi repararea pagubei.
(2)
Statul răspunde patrimonial, potrivit legii, pentru prejudiciile
cauzate prin erorile săvîrşite în procesele penale de către
organele de anchetă şi instanţele judecătoreşti.
Articolul 54
Restrîngerea exerciţiului unor drepturi sau
al unor libertăţi
(1) În
Republica Moldova nu pot fi adoptate
legi care ar suprima sau ar diminua drepturile
şi libertăţile fundamentale ale omului şi
cetăţeanului.
(2)
Exerciţiul drepturilor şi libertăţilor
nu poate fi supus altor restrîngeri decît celor
prevăzute de lege, care corespund normelor unanim
recunoscute ale dreptului internaţional şi sînt
necesare în interesele securităţii naţionale,
integrităţii teritoriale, bunăstării economice a
ţării, ordinii publice, în
scopul prevenirii tulburărilor în masă
şi infracţiunilor, protejării drepturilor,
libertăţilor şi demnităţii altor persoane,
împiedicării divulgării informaţiilor
confidenţiale sau garantării autorităţii şi
imparţialităţii justiţiei.
(3) Prevederile alineatului (2) nu admit restrîngerea drepturilor proclamate în articolele 20-24.
(4)
Restrîngerea trebuie să fie proporţională cu situaţia
care a determinat-o şi nu poate atinge existenţa
dreptului sau a libertăţii.
[Art.54 modificat L351/12.07.01, MO90/02.08.01 art.699]
Originalul art.54 ÎNDATORIRILE FUNDAMENTALE
Articolul 55
Exercitarea drepturilor şi a libertăţilor
Orice
persoană îşi exercită drepturile şi libertăţile constituţionale cu
bună-credinţă, fără să încalce drepturile
şi libertăţile altora.
Devotamentul faţă de ţară
(1) Devotamentul faţă de ţară este sacru.
(2)
Cetăţenii cărora le sînt încredinţate funcţii publice, precum şi
militarii, răspund de îndeplinirea cu
credinţă a obligaţiilor ce le revin şi, în
cazurile prevăzute de lege, depun jurămîntul cerut de ea.
Articolul 57
Apărarea Patriei
(1) Apărarea Patriei este un drept şi o datorie sfîntă a fiecărui cetăţean.
(2)
Serviciul militar este satisfăcut în cadrul
forţelor militare, destinate apărării naţionale,
pazei frontierei şi menţinerii ordinii publice,
în condiţiile legii.
Articolul 58
Contribuţii financiare
(1) Cetăţenii au obligaţia sa contribuie, prin impozite şi prin taxe, la cheltuielile publice.
(2) Sistemul legal de impuneri trebuie să asigure aşezarea justă a sarcinilor fiscale.
(3) Orice alte prestaţii sînt interzise, în afara celor stabilite prin lege.
Articolul 59
Protecţia mediului înconjurător şi ocrotirea monumentelor
Protecţia
mediului înconjurător, conservarea şi ocrotirea monumentelor istorice
şi culturale constituie o obligaţie a fiecărui
cetăţean.
Titlul III
AUTORITĂŢILE PUBLICE
Capitolul IV
PARLAMENTUL
Secţiunea 1
Organizare şi funcţionare
Articolul 60
Parlamentul, organ reprezentativ suprem şi legislativ
(1)
Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului
Republicii Moldova şi unica autoritate legislativă a statului.
(2) Parlamentul este compus din 101 deputaţi.
Articolul 61
Alegerea Parlamentului
(1) Parlamentul este ales prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat.
(2) Modul de organizare şi de desfăşurare a alegerilor este stabilit prin lege organică.
(3)
Alegerile deputaţilor în Parlament se desfăşoară în cel
mult 3 luni de la expirarea
mandatului sau
de la dizolvarea Parlamentului
precedent.
Articolul 62
Validarea mandatului de deputat
Curtea
Constituţională, la propunerea Comisiei Electorale Centrale,
hotărăşte validarea mandatului de deputat sau nevalidarea lui
în cazul încălcării legislaţiei electorale.
Articolul 63
Durata mandatului
(1)
Parlamentul este ales pentru un mandat de 4 ani, care
poate fi prelungit, prin lege organică, în caz de război sau
de catastrofă.
(2)
Parlamentul se întruneşte,
la convocarea Preşedintelui Republicii Moldova,
în cel mult 30 de zile de la alegeri.
(3)
Mandatul Parlamentului se prelungeşte pînă la întrunirea
legală a noii componenţe. În această perioadă
nu poate fi modificată Constituţia şi nu pot fi adoptate,
modificate sau abrogate legi organice.
(4)
Proiectele de legi sau propunerile legislative înscrise pe
ordinea de zi a Parlamentului precedent îşi continuă
procedura în noul Parlament.
Articolul 64
Organizarea internă
(1)
Structura, organizarea şi funcţionarea
Parlamentului se stabilesc prin regulament. Resursele financiare ale
Parlamentului sînt prevăzute în bugetul aprobat de acesta.
(2)
Preşedintele Parlamentului se alege prin vot secret, cu majoritatea
voturilor deputaţilor aleşi, pe durata mandatului
Parlamentului. El poate fi revocat în orice
moment prin vot secret de
către Parlament cu o majoritate de cel puţin două
treimi din voturile tuturor deputaţilor.
(3) Vicepreşedinţii se aleg la propunerea Preşedintelui Parlamentului, cu consultarea fracţiunilor parlamentare.
Articolul 65
Caracterul public al şedinţelor
(1) Şedinţele Parlamentului sînt publice.
(2) Parlamentul poate hotărî ca anumite şedinţe să fie închise.
Articolul 66
Atribuţiile de bază
Parlamentul are următoarele atribuţii de bază:
a) adoptă legi, hotărîri şi moţiuni;
b) declară referendumuri;
c) interpretează legile şi asigură unitatea reglementărilor legislative pe întreg teritoriul ţării;
d) aprobă direcţiile principale ale politicii interne şi externe a statului;
e) aprobă doctrina militară a statului;
f)
exercită
controlul parlamentar asupra puterii executive, sub
formele şi în limitele prevăzute de Constituţie;
g)
ratifică, denunţă, suspendă şi anulează acţiunea tratatelor
internaţionale încheiate de Republica Moldova;
h) aprobă bugetul statului şi exercită controlul asupra lui;
i)
exercită controlul
asupra acordării împrumuturilor de stat,
asupra ajutorului economic şi de altă natură acordat unor state
străine, asupra încheierii acordurilor privind împrumuturile şi
creditele de stat din surse străine;
j) alege şi numeşte persoane oficiale de stat, în cazurile prevăzute de lege;
k) aprobă ordinele şi medaliile Republicii Moldova;
l) declară mobilizarea parţială sau generală;
m) declară starea de urgenţă, de asediu şi de război;
n) iniţiază cercetarea şi audierea oricăror chestiuni ce se referă la interesele societăţii;
o) suspendă activitatea organelor administraţiei publice locale, în cazurile prevăzute de lege;
p) adoptă acte privind amnistia;
r) îndeplineşte alte atribuţii, stabilite prin Constituţie şi legi.
Articolul 67
Sesiuni
(1)
Parlamentul se întruneşte în două sesiuni ordinare pe an.
Prima sesiune începe în luna februarie
şi nu poate depăşi sfîrşitul lunii
iulie. A doua sesiune începe în luna
septembrie şi nu poate depăşi
sfîrşitul lunii decembrie.
(2)
Parlamentul se întruneşte şi în sesiuni extraordinare sau
speciale, la cererea Preşedintelui Republicii Moldova,
a Preşedintelui Parlamentului sau a unei treimi din deputaţi.
Secţiunea a 2-a
Statutul deputaţilor
Articolul 68
Mandatul reprezentativ
(1) În exercitarea mandatului, deputaţii sînt în serviciul poporului.
(2) Orice mandat imperativ este nul.
Articolul 69
Mandatul deputaţilor
(1) Deputaţii intră în exerciţiul mandatului sub condiţia validării.
(2)
Calitatea de deputat încetează la
data întrunirii legale a
Parlamentului nou ales, în caz de demisie, de ridicare a
mandatului, de incompatibilitate sau de deces.
Articolul 70
Incompatibilităţi şi imunităţi
(1)
Calitatea de deputat este incompatibilă cu exercitarea
oricărei alte funcţii retribuite, cu excepţia activităţii didactice şi
ştiinţifice.
(2) Alte incompatibilităţi se stabilesc prin lege organică.
(3)
Deputatul nu poate fi reţinut,arestat,percheziţionat, cu excepţia
cazurilor de infracţiune flagrantă,sau trimis în judecată fără
încuviinţarea Parlamentului, după ascultarea sa.
Articolul 71
Independenţa opiniilor
Deputatul
nu poate fi persecutat sau tras
la răspundere juridică pentru voturile sau pentru
opiniile exprimate în exercitarea mandatului.
Secţiunea a 3-a
Legiferarea
Articolul 72
Categorii de legi
(1) Parlamentul adoptă legi constituţionale, legi organice şi legi ordinare.
(2) Legile constituţionale sînt cele de revizuire a Constituţiei.
(3) Prin lege organică se reglementează:
a) sistemul electoral;
b) organizarea şi desfăşurarea referendumului;
c) organizarea şi funcţionarea Parlamentului;
d) organizarea şi funcţionarea Guvernului;
c)
organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, a Consiliului
Superior al Magistraturii, a instanţelor judecătoreşti, a
contenciosului administrativ;
f)
organizarea administraţiei locale, a
teritoriului, precum şi regimul general privind
autonomia locală;
g) organizarea şi funcţionarea partidelor politice;
h) modul de stabilire a zonei economice exclusive;
i) regimul juridic general al proprietăţii şi al moştenirii;
j) regimul general privind raporturile de muncă, sindicatele şi protecţia socială;
k) organizarea generală a învăţămîntului;
l) regimul general al cultelor religioase;
m) regimul stării de urgenţă, de asediu şi de război;
n) infracţiunile, pedepsele şi regimul executării acestora;
o) acordarea amnistiei şi graţierii;
p)
celelalte domenii pentru care, în Constituţie,
se prevede adoptarea de legi organice;
r) alte domenii pentru care Parlamentul consideră necesară adoptarea de legi organice.
(4)
Legile ordinare intervin în orice domeniu al relaţiilor sociale, cu
excepţia celor rezervate legilor constituţionale şi legilor organice.
Articolul 73
Iniţiativa legislativă
Dreptul
de iniţiativă legislativă aparţine deputaţilor în Parlament,
Preşedintelui Republicii Moldova,
Guvernului, Adunării Populare a
unităţii teritoriale autonome Găgăuzia.
[Art.73 modificat prin L344/25.07.03, MO170/08.08.03 art. 721]
Articolul 74
Adoptarea legilor şi a hotărîrilor
(1) Legile organice se adoptă cu votul majorităţii deputaţilor aleşi după cel puţin două lecturi.
(2)
Legile ordinare şi hotărîrile se adoptă
cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi.
(3)
Proiectele de lege prezentate de Guvern, precum
şi propunerile
legislative ale deputaţilor acceptate de
acesta sînt examinate de Parlament în modul şi după
priorităţile stabilite de Guvern, inclusiv în procedură de
urgenţă. Alte propuneri legislative se examinează în modul stabilit.
(4) Legile se trimit spre promulgare Preşedintelui Republicii Moldova.
[Art.74 modificat L1115/05.07.00, MO88/28.07.00 art.661]
Originalul art.74 Articolul 75
Referendumul
(1) Cele mai importante probleme ale societăţii şi ale statului sînt supuse referendumului.
(2)
Hotărîrile adoptate potrivit
rezultatelor referendumului republican au putere juridică
supremă.
Articolul 76
Intrarea în vigoare a legii
Legea
se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova şi intră
în vigoare la data publicării
sau la data prevăzută în textul ei.
Nepublicarea legii atrage inexistenţa acesteia.
Capitolul V
PREŞEDINTELE REPUBLICII MOLDOVA
Articolul 77
Preşedintele Republicii Moldova, şeful statului
(1) Preşedintele Republicii Moldova este şeful statului.
(2)
Preşedintele Republicii Moldova reprezintă statul şi este garantul
suveranităţii, independenţei naţionale, al
unităţii şi integrităţii teritoriale a ţării.
Articolul 78
Alegerea Preşedintelui
(1) Preşedintele Republicii Moldova este ales de Parlament prin vot secret.
(2)
Poate fi ales Preşedinte al Republicii
Moldova cetăţeanul cu
drept de vot care are 40 de
ani împliniţi, a locuit sau locuieşte
permanent pe teritoriul Republicii Moldova nu mai
puţin de 10 ani şi posedă limba de stat.
(3)
Este ales candidatul care a obţinut votul a
trei cincimi din numărul deputaţilor
aleşi. Dacă nici un candidat nu a întrunit numărul necesar
de voturi, se organizează al doilea tur de scrutin între primii
doi candidaţi stabiliţi în ordinea
numărului descrescător de voturi obţinute în
primul tur.
(4)
Dacă şi
în turul al doilea nici un
candidat nu va întruni numărul necesar
de voturi, se organizează alegeri repetate.
(5)
Dacă şi după alegerile repetate Preşedintele Republicii
Moldova
nu va fi ales, Preşedintele în exerciţiu dizolvă Parlamentul şi
stabileşte data alegerilor în noul Parlament.
(6)
Procedura de alegere a Preşedintelui
Republicii Moldova este stabilită prin lege
organică.
[Art.78 în redacţia L1115/05.07.00, MO88/28.07.00 art.661]
Originalul art.78 Articolul 79
Validarea mandatului şi depunerea jurămîntului
(1) Rezultatul alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova este validat de Curtea Constituţională.
(2)
Candidatul a cărui alegere a
fost validată depune în faţa
Parlamentului şi a Curţii Constituţionale, cel tîrziu la 45 de zile
după alegeri, următorul jurămînt:
"Jur
să-mi dăruiesc toată puterea şi priceperea propăşirii Republicii
Moldova, să respect Constituţia şi legile ţării, să apăr democraţia,
drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului,
suveranitatea, independenţa, unitatea şi
integritatea teritorială a Moldovei".
Articolul 80
Durata mandatului
(1)
Mandatul Preşedintelui Republicii Moldova durează
4 ani şi se exercită de la data depunerii jurămîntului.
(2)
Preşedintele Republicii Moldova îşi exercită
mandatul pînă la depunerea jurămîntului de către
Preşedintele nou ales.
(3)
Mandatul Preşedintelui Republicii Moldova poate
fi prelungit, prin lege organică, în caz de război sau de
catastrofă.
(4)
Nici o persoană nu poate îndeplini
funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova decît
pentru cel mult două mandate consecutive.
[Art.80 modificat L1115/05.07.00, MO88/28.07.00 art.661]
Originalul art.80 Articolul 81
Incompatibilităţi şi imunităţi
(1) Calitatea de Preşedinte al Republicii Moldova este incompatibilă cu exercitarea oricărei alte funcţii retribuite.
(2)
Preşedintele Republicii Moldova se bucură de
imunitate. El nu poate fi tras la răspundere
juridică pentru opiniile exprimate în exercitarea
mandatului.
(3)
Parlamentul poate hotărî punerea sub
acuzare a Preşedintelui
Republicii Moldova, cu votul a
cel
puţin două treimi din numărul
deputaţilor aleşi, în cazul în care săvîrşeşte o infracţiune.
Competenţa de judecată aparţine Curţii Supreme de
Justiţie, în condiţiile legii.
Preşedintele este demis de drept la data rămînerii definitive a
sentinţei de condamnare.
[Art.82 exclus prin L1115/05.07.00, MO88/28.07.00 art.661] Articolul 82
Numirea Guvernului
(1) După consultarea majorităţii parlamentare,
Preşedintele Republicii Moldova desemnează un candidat pentru funcţia
de Prim-ministru şi numeşte Guvernul pe baza votului de încredere
acordat de Parlament.
(2) În caz de remaniere
guvernamentală sau de vacanţă a postului, Preşedintele revocă şi
numeşte, la propunerea Primului-ministru, pe unii membri ai Guvernului.
[Art.83 exclus prin L1115/05.07.00, MO88/28.07.00 art.661] Articolul 83
Participarea la şedinţele Guvernului.
Consultarea Guvernului
(1)
Preşedintele Republicii Moldova poate lua parte la şedinţele
Guvernului. El prezidează şedinţele Guvernului la care participă.
(2) Preşedintele Republicii Moldova poate consulta Guvernul în probleme urgente şi de importanţă deosebită.
Articolul 84
Mesaje
(1) Preşedintele Republicii Moldova poate lua parte la lucrările Parlamentului.
(2) Preşedintele Republicii Moldova adresează Parlamentului mesaje cu privire la principalele probleme ale naţiunii.
Articolul 85
Dizolvarea Parlamentului
(1)
În cazul imposibilităţii formării Guvernului
sau al blocării procedurii de adoptare a legilor
timp de 3 luni, Preşedintele Republicii Moldova, după consultarea
fracţiunilor parlamentare, poate să dizolve Parlamentul.
(2)
Parlamentul poate fi dizolvat, dacă nu a acceptat votul de
încredere pentru formarea Guvernului,
în termen de 45 de zile de la prima solicitare şi numai după
respingerea a cel puţin două solicitări de investitură.
(3) În cursul unui an, Parlamentul poate fi dizolvat o singură dată.
(4)
Parlamentul nu poate fi dizolvat în ultimele
6 luni ale mandatului
Preşedintelui Republicii Moldova, cu excepţia cazului
prevăzut la articolul 78 alineatul (5), şi nici
în timpul stării de urgenţă, de asediu sau de război.
Articolul 86
Atribuţii în domeniul politicii externe
(1)
Preşedintele Republicii Moldova poartă tratative şi ia parte
la negocieri, încheie tratate internaţionale în numele
Republicii Moldova
şi le prezintă, în modul şi
în
termenul stabilit prin lege, spre
ratificare Parlamentului.
(2)
Preşedintele
Republicii Moldova, la propunerea Guvernului,
acreditează şi recheamă reprezentanţii diplomatici ai Republicii
Moldova şi aprobă înfiinţarea, desfiinţarea sau schimbarea
rangului misiunilor diplomatice.
(3)
Preşedintele Republicii Moldova primeşte scrisorile de
acreditare şi de rechemare ale reprezentanţilor
diplomatici ai altor state în Republica Moldova.
Articolul 87
Atribuţii în domeniul apărării
(1)
Preşedintele Republicii Moldova este comandantul suprem al
forţelor armate.
(2)
Preşedintele Republicii Moldova poate
declara, cu aprobarea prealabilă a Parlamentului,
mobilizarea parţială sau generală.
(3)
În caz de agresiune armată
îndreptată împotriva ţării, Preşedintele
Republicii Moldova ia măsuri pentru respingerea agresiunii,
declară stare de război şi le aduce, neîntîrziat, la cunoştinţa
Parlamentului. Dacă Parlamentul nu se află în sesiune, el se convoacă
de drept în 24 de ore de la declanşarea agresiunii.
(4)
Preşedintele Republicii Moldova poate lua şi alte măsuri
pentru asigurarea securităţii naţionale şi a ordinii publice, în
limitele şi în condiţiile legii.
Articolul 88
Alte atribuţii
Preşedintele Republicii Moldova îndeplineşte şi următoarele atribuţii:
a) conferă decoraţii şi titluri de onoare;
b) acordă grade militare supreme prevăzute de lege;
c) soluţionează problemele cetăţeniei Republicii Moldova şi acordă azil politic;
d) numeşte în funcţii publice, în condiţiile prevăzute de lege;
e) acordă graţiere individuală;
f)
poate
cere poporului să-şi exprime, prin referendum, voinţa
asupra problemelor de interes naţional;
g) acordă ranguri diplomatice;
h)
conferă grade superioare de clasificare lucrătorilor din procuratură,
judecătorii şi
altor categorii de funcţionari, în
condiţiile legii;
i) suspendă actele Guvernului, ce contravin legislaţiei, pînă la adoptarea hotărîrii definitive a Curţii Constituţionale;
j) exercită şi alte atribuţii stabilite prin lege.
Articolul 89
Demiterea
(1)
În cazul săvîrşirii unor fapte prin
care încalcă prevederile
Constituţiei, Preşedintele Republicii Moldova
poate fi demis de către Parlament cu votul a două treimi din numărul
deputaţilor aleşi.
(2)
Propunerea de demitere poate fi iniţiată de cel puţin
o treime
din deputaţi şi se aduce neîntîrziat la cunoştinţa Preşedintelui
Republicii Moldova. Preşedintele poate da Parlamentului şi Curţii
Constituţionale explicaţii cu privire la faptele ce i se impută.
Articolul 90
Vacanţa funcţiei
(1)
Vacanţa funcţiei de Preşedinte al Republicii
Moldova intervine în
caz de expirare a mandatului, de demisie, de demitere,
de imposibilitate definitivă a exercitării atribuţiilor sau de deces.
(2)
Cererea
de demisie a Preşedintelui Republicii Moldova este
prezentată Parlamentului, care se pronunţă asupra ei.
(3)
Imposibilitatea exercitării atribuţiilor mai mult de 60 de
zile de către Preşedintele Republicii
Moldova este confirmată de Curtea
Constituţională în termen de 30 zile de la sesizare.
(4)
În termen de 2 luni de la data la care
a intervenit vacanţa
funcţiei de Preşedinte al Republicii
Moldova, se vor organiza, în
conformitate cu legea, alegeri pentru un nou Preşedinte.
Articolul 91
Interimatul funcţiei
Dacă
funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova devine vacantă
sau dacă Preşedintele este demis ori
dacă se află în imposibilitatea
temporară de a-şi exercita
atribuţiile,
interimatul se asigură, în ordine, de
Preşedintele Parlamentului sau de Primul-ministru.
Răspunderea Preşedintelui interimar
Dacă
persoana care asigură interimatul funcţiei
de Preşedinte al Republicii Moldova
săvîrşeşte fapte grave, prin care încalcă prevederile Constituţiei, se
aplică articolul 89 alineatul (1) şi articolul 91.
Articolul 93
Promulgarea legilor
(1) Preşedintele Republicii Moldova promulgă legile.
(2)
Preşedintele Republicii Moldova este în drept, în cazul în
care are obiecţii asupra unei legi, să o trimită, în termen
de cel mult două saptămîni, spre reexaminare, Parlamentului. În cazul
în care Parlamentul îşi menţine hotărîrea adoptată anterior,
Preşedintele promulgă legea.
Articolul 94
Actele Preşedintelui
(1)
În exercitarea atribuţiilor
sale, Preşedintele Republicii Moldova emite
decrete, obligatorii pentru executare pe întreg teritoriul
statului. Decretele se publică în
Monitorul Oficial al Republicii
Moldova.
(2)
Decretele emise de Preşedinte în exercitarea
atribuţiilor sale
prevăzute în articolul 86 alineatul (2),
articolul 87 alineatele (2), (3) şi (4) se contrasemnează de
către Primul-ministru.
Articolul 95
Resursele financiare ale aparatului Preşedintelui,
indemnizaţia şi alte drepturi
(1)
Resursele financiare ale
aparatului Preşedintelui Republicii
Moldova se aprobă, la propunerea
acestuia, de către Parlament şi se includ în
bugetul de stat.
(2)
Indemnizaţia şi alte drepturi ale Preşedintelui Republicii
Moldova se stabilesc prin lege.
Capitolul VI
G U V E R N U L
Articolul 96
Rolul
(1)
Guvernul asigură realizarea politicii interne şi externe a
statului şi exercită conducerea generală a administraţiei publice.
(2)
În exercitarea atribuţiilor, Guvernul se conduce
de programul său de activitate, acceptat de Parlament.
Articolul 97
Structura
Guvernul
este alcătuit din Prim-ministru, prim-viceprim-ministru,
viceprim-miniştri, miniştri şi alţi membri stabiliţi prin lege organică.
Articolul 98
Învestitura
(1)
După consultarea fracţiunilor parlamentare, Preşedintele
Republicii Moldova desemnează
un candidat pentru
funcţia de Prim-ministru.
(2)
Candidatul pentru funcţia de Prim-ministru va cere, în termen de
15 zile de la desemnare, votul de
încredere al Parlamentului asupra programului de
activitate şi a întregii liste a Guvernului.
(3)
Programul de activitate şi lista Guvernului se dezbat în şedinţa
Parlamentului. Acesta acordă încredere Guvernului cu
votul majorităţii deputaţilor aleşi.
(4) În baza votului de încredere acordat de Parlament, Preşedintele Republicii Moldova numeşte Guvernul.
(5)
Guvernul îşi exercită
atribuţiile din ziua depunerii
jurămîntului de către membrii lui
în faţa Preşedintelui Republicii
Moldova.
(6)
În caz de remaniere guvernamentală sau de vacanţă
a funcţiei, Preşedintele
Republicii Moldova revocă şi numeşte, la propunerea
Prim-ministrului, pe unii membri ai Guvernului.
[Art.98 modificat L1115/05.07.00, MO88/28.07.00 art.661]
Originalul art.98 Articolul 99
Incompatibilităţi
(1)
Funcţia de membru al
Guvernului este incompatibilă cu
exercitarea oricărei alte funcţii retribuite.
(2) Alte incompatibilităţi se stabilesc prin lege organică.
Articolul 100
Încetarea funcţiei de membru al Guvernului
Funcţia
de membru al Guvernului încetează în
caz de demisie, de revocare, de incompatibilitate sau de
deces.
[Art.100 modificat L1115/05.07.00, MO88/28.07.00 art.661]
Originalul art.100 Articolul 101
Prim-ministrul
(1)
Prim-ministrul
conduce Guvernul şi coordonează activitatea
membrilor acestuia, respectînd atribuţiile ce le revin.
(2)
În cazul
imposibilităţii Prim-ministrului de a-şi exercita
atribuţiile sau în cazul decesului
acestuia, Preşedintele Republicii
Moldova va desemna un alt membru al Guvernului ca Prim-ministru
interimar pînă la formarea noului
Guvern. Interimatul pe perioada
imposibilităţii exercitării atribuţiilor încetează, dacă
Prim-ministrul îşi reia activitatea în Guvern.
(3) În cazul demisiei Prim-ministrului, demisionează întregul Guvern
[Art.101 modificat L1115/05.07.00, MO88/28.07.00 art.661]
Originalul art.101 Articolul 102
Actele Guvernului
(1) Guvernul adoptă hotărîri, ordonanţe şi dispoziţii.
(2) Hotărîrile se adoptă pentru organizarea executării legilor.
(3) Ordonanţele se emit în condiţiile articolului 1062.
(4)
Hotărîrile şi ordonanţele adoptate de
Guvern se semnează de Prim-ministru, se contrasemnează de miniştrii
care au obligaţia punerii lor în executare şi se publică în
Monitorul Oficial al Republicii
Moldova. Nepublicarea atrage inexistenţa hotărîrii sau ordonanţei.
(5)
Dispoziţiile
se emit de Prim-ministru pentru
organizarea activităţii interne a Guvernului.
[Art.102 în redacţia L1115/05.07.00, MO88/28.07.00 art.661]
Originalul art.102 Articolul 103
Încetarea mandatului
(1) Guvernul îşi exercită mandatul pînă la data validării alegerilor pentru un nou Parlament.
(2)
Guvernul, în cazul exprimării votului de
neîncredere de către
Parlament, al demisiei Prim-ministrului sau în
condiţiile alineatului (1), îndeplineşte numai funcţiile de
administrare a treburilor publice, pînă la depunerea jurămîntului de
către membrii noului Guvern.
Capitolul VII
RAPORTURILE PARLAMENTULUI CU
GUVERNUL
Articolul 104
Informarea Parlamentului
(1)
Guvernul este responsabil în faţa
Parlamentului şi prezintă
informaţiile şi documentele cerute de
acesta, de comisiile lui şi de deputaţi.
(2)
Membrii Guvernului au acces la lucrările Parlamentului. Dacă
li se solicită prezenţa, participarea lor este obligatorie.
Articolul 105
Întrebări şi interpelări
(1) Guvernul şi fiecare dintre membrii săi sînt obligaţi să răspundă la întrebările sau la interpelările formulate de deputaţi.
(2)
Parlamentul poate adopta o moţiune
prin care să-şi exprime poziţia faţă
de obiectul interpelării.
Articolul 106
Exprimarea neîncrederii
(1)
Parlamentul, la propunerea a cel puţin o pătrime
din deputaţi, îşi
poate exprima neîncrederea în Guvern, cu votul
majorităţii deputaţilor.
(2) Iniţiativa de exprimare a neîncrederii se examinează după 3 zile de la data prezentării în Parlament.
Articolul 1061
Angajarea răspunderii Guvernului
(1)
Guvernul îşi poate angaja răspunderea
în faţa Parlamentului
asupra unui program, unei declaraţii
de politică generală sau unui proiect
de lege.
(2)
Guvernul este demis dacă moţiunea de cenzură, depusă
în termen
de 3 zile de la
prezentarea programului, declaraţiei de politică
generală
sau proiectului de lege, a fost votată în
condiţiile articolului 106.
(3)
Dacă Guvernul
nu a fost demis potrivit alineatului
(2), proiectul de lege prezentat se
consideră adoptat, iar programul sau declaraţia
de politică generală devine obligatorie pentru Guvern.
[Art.1061 introdus prin L1115/05.07.00, MO88/28.07.00 art.661]
Articolul 1062 Delegarea legislativă
(1)
În vederea realizării programului de activitate
al Guvernului,
Parlamentul poate adopta, la propunerea acestuia,
o lege specială de abilitare a
Guvernului pentru a emite ordonanţe în domenii care nu fac
obiectul legilor organice.
(2)
Legea de abilitare va stabili, în mod obligatoriu,
domeniul şi data pînă la care se pot emite ordonanţe.
(3)
Ordonanţele intră în vigoare la data
publicării, fără a fi promulgate.
(4)
Dacă legea de abilitare o cere, ordonanţele se
supun aprobării Parlamentului.
Proiectul de lege
privind aprobarea ordonanţelor se
prezintă în termenul stabilit în
legea de abilitare. Nerespectarea
acestui termen atrage încetarea efectelor ordonanţei.
Dacă Parlamentul nu respinge proiectul
de lege privind aprobarea ordonanţelor, acestea rămîn în
vigoare.
(5)
După expirarea termenului stabilit pentru emiterea ordonanţelor,
acestea pot fi abrogate, suspendate sau modificate numai prin lege.
[Art.1062 introdus prin L1115/05.07.00, MO88/28.07.00 art.661]
Capitolul VIII
ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ
Articolul 107
Administraţia publică centrală de specialitate
(1)
Organele centrale de specialitate ale statului sînt ministerele. Ele
traduc în viaţă, în temeiul legii, politica
Guvernului, hotărîrile şi dispoziţiile lui,
conduc domeniile încredinţate şi sînt responsabile de activitatea lor.
(2)
În scopul conducerii, coordonării şi exercitării controlului
în domeniul
organizării economiei şi în alte domenii care nu intră
nemijlocit în atribuţiile ministerelor, se
înfiinţează, în condiţiile legii, şi alte
autorităţi administrative.
Articolul 108
Forţele armate
(1)
Forţele armate sînt subordonate exclusiv voinţei poporului pentru
garantarea suveranităţii, a independenţei şi a unităţii, a
integrităţii teritoriale a ţării şi a democraţiei constituţionale.
(2) Structura sistemului naţional de apărare se stabileşte prin lege organică.
Articolul 109
Principiile de bază ale administrării publice locale
(1)
Administraţia publică în unităţile administrativ-teritoriale se
întemeiază pe principiile autonomiei locale,
ale descentralizării
serviciilor publice, ale
eligibilităţii autorităţilor administraţiei
publice locale şi ale consultării cetăţenilor în
problemele locale de interes deosebit.
(2)
Autonomia priveşte atît organizarea
şi funcţionarea administraţiei publice locale, cît şi
gestiunea colectivităţilor pe care le reprezintă.
(3) Aplicarea principiilor enunţate nu poate afecta caracterul de stat unitar.
Articolul 110
Organizarea administrativ-teritorială
(1)
Teritoriul Republicii Moldova este
organizat, sub aspect administrativ, în
sate, oraşe, raioane şi unitatea
teritorială autonomă Găgăuzia. În
condiţiile legii, unele oraşe pot fi declarate
municipii.
(2) Localităţilor
din stînga Nistrului le pot fi atribuite forme şi
condiţii speciale de autonomie în conformitate cu statutul special
adoptat prin lege organică.
(3)
Statutul capitalei Republicii Moldova oraşul
Chişinău se reglementează prin lege organică.
[Art.110 modificat prin L344/25.07.03, MO170/08.08.03 art. 721] Articolul 111
Unitatea teritorială autonomă Găgăuzia
(1) Găgăuzia
este o unitate
teritorială autonomă cu un statut
special care, fiind o formă de autodeterminare a găgăuzilor,
este parte integrantă şi inalienabilă a
Republicii Moldova şi soluţionează de sine
stătător, în limitele competenţei sale, potrivit
prevederilor Constituţiei Republicii Moldova, în
interesul întregii populaţii, problemele
cu caracter politic, economic şi cultural.
(2)
Pe teritoriul unităţii teritoriale autonome
Găgăuzia sînt garantate toate drepturile şi libertăţile prevăzute de
Constituţia şi legislaţia
Republicii Moldova.
(3) În unitatea teritorială autonomă Găgăuzia activează organe reprezentative şi executive potrivit legii.
(4)
Pămîntul, subsolul, apele,
regnul vegetal şi cel animal, alte
resurse naturale aflate pe
teritoriul unităţii teritoriale autonome Găgăuzia
sînt proprietate a poporului Republicii Moldova şi constituie totodată
baza economică a Găgăuziei.
(5)
Bugetul unităţii teritoriale autonome Găgăuzia se
formează în conformitate cu normele stabilite în
legea care
reglementează statutul special al Găgăuziei.
(6)
Controlul asupra
respectării legislaţiei Republicii Moldova
în unitatea teritorială autonomă Găgăuzia se
exercită de Guvern, în condiţiile legii.
(7)
Legea organică care reglementează statutul special al
unităţii teritoriale autonome Găgăuzia poate fi modificată
cu votul a trei cincimi din numărul deputaţilor
aleşi în Parlament.
[Art.111 modificat prin L344/25.07.03, MO170/08.08.03 art. 721]
Articolul 112
Autorităţile săteşti şi orăşeneşti
(1)
Autorităţile administraţiei publice, prin care se exercită
autonomia locală în sate şi în oraşe, sînt
consiliile locale alese şi primarii aleşi.
(2)
Consiliile locale şi primarii activează, în condiţiile legii, ca
autorităţi administrative autonome şi rezolvă treburile publice din
sate şi oraşe.
(3) Modul de alegere a consiliilor locale şi a primarilor, precum şi atribuţiile lor, este stabilit de lege.
Articolul 113
Consiliul raional
(1)
Consiliul raional coordonează activitatea consiliilor săteşti şi
orăşeneşti în vederea realizării serviciilor publice de interes raional.
(2) Consiliul raional este ales şi funcţionează în condiţiile legii.
(3)
Raporturile dintre autorităţile publice locale au la bază
principiile
autonomiei, legalităţii şi colaborării în
rezolvarea problemelor comune.
Capitolul IX
AUTORITATEA JUDECĂTOREASCĂ
Secţiunea 1
Instanţele judecătoreşti
Articolul 114
Înfăptuirea justiţiei
Justiţia
se înfăptuieşte
în numele legii numai de
instanţele judecătoreşti.
Articolul 115
Instanţele judecătoreşti
(1) Justiţia se înfăptuieşte prin Curtea Supremă de Justiţie, prin curţile de apel şi prin judecătorii.
(2) Pentru anumite categorii de cauze pot funcţiona, potrivit legii, judecătorii specializate.
(3) Înfiinţarea de instanţe extraordinare este interzisă.
(4)
Organizarea instanţelor judecătoreşti, competenţa
acestora şi procedura de judecată sînt stabilite prin lege
organică.
[Art.115 modificat L1471/21.11.02, MO169/12.12.02 art.1294]
Originalul art.115 Articolul 116
Statutul judecătorilor
(1) Judecătorii instanţelor judecătoreşti sînt independenţi, imparţiali şi inamovibili, potrivit legii.
(2)
Judecătorii instanţelor judecătoreşti se numesc în funcţie de
Preşedintele Republicii Moldova, la propunerea Consiliului Superior al
Magistraturii, în condiţiile legii. Judecătorii care au susţinut
concursul sînt numiţi în funcţie pentru prima dată pe un termen de 5
ani. După expirarea termenului de 5 ani, judecătorii vor fi numiţi în
funcţie pînă la atingerea plafonului de vîrstă, stabilit în condiţiile
legii.
(3)
Preşedinţii şi vicepreşedinţii instanţelor judecătoreşti sînt numiţi în
funcţie de Preşedintele Republicii Moldova, la propunerea Consiliului
Superior al Magistraturii, pe un termen de 4 ani.
(4)
Preşedintele, vicepreşedinţii şi judecătorii Curţii Supreme de Justiţie
sînt numiţi în funcţie de Parlament la propunerea Consiliului Superior
al Magistraturii. Ei trebuie să aibă o vechime în funcţia de judecător
de cel puţin 10 ani.
(5) Promovarea şi transferarea judecătorilor se fac numai cu acordul acestora.
(6) Sancţionarea judecătorilor se face în conformitate cu legea.
(7)
Funcţia de judecător este incompatibilă cu exercitarea oricărei alte
funcţii retribuite, cu excepţia activităţii didactice şi ştiinţifice.
[Art.116 în redacţia L1471/21.11.02, MO169/12.12.02 art.1294]
[Art.116 modificat L957/19.07.96, MO54/15.08.96 art.517] Articolul 117
Caracterul public al dezbaterilor judiciare
În
toate instanţele judecătoreşti
şedinţele de judecată sînt
publice. Judecarea proceselor în
şedinţă închisă se admite numai în
cazurile stabilite prin lege, cu
respectarea tuturor regulilor de
procedură.
Articolul 118
Limba de procedură şi dreptul la interpret
(1) Procedura judiciară se desfăşoară în limba moldovenească.
(2)
Persoanele care nu posedă sau nu vorbesc limba moldovenească
au dreptul de a lua cunoştinţă de toate actele şi lucrările dosarului,
de a vorbi în instanţă prin interpret.
(3)
În condiţiile legii, procedura judiciară se
poate efectua şi într-o limbă
acceptabilă pentru majoritatea persoanelor care participă la
proces.
|