Pactul internaţional cu privire la drepturile economice,
sociale şi culturale
 
din 16.12.1966
 
* * *
 
Adoptat la 16 decembrie 1966 la New York.
Adoptat şi deschis spre semnare de Adunarea generală a Naţiunilor
Unite  la 16 septembrie 1966 prin Rezoluţia 2200 A (XXI). Intrat în
vigoare la 3 ianuarie 1967, cf. dispoziţiilor art.27.
În vigoare pentru Republica Moldova din 26 aprilie 1993
 
PREAMBUL
 
Statele părţi la prezentul Pact,
Considerînd că, în conformitate cu principiile enunţate în Carta
Naţiunilor Unite, recunoaşterea demnităţii inerente tuturor membrilor
familiei umane şi a drepturilor lor egale şi inalienabile constituie
fundamentul libertăţii, dreptăţii şi păcii în lume,
Recunoscînd că aceste drepturi decurg din demnitatea inerentă
persoanei umane,
Recunoscînd că, în conformitate cu Declaraţia universală a
drepturilor omului, idealul fiinţei umane libere, eliberată de teamă şi
mizerie, nu poate fi realizat decît dacă se creează condiţii care să
permită fiecăruia să se bucure de drepturile sale economice, sociale şi
culturale, ca şi de drepturile civile şi politice,
Considerînd că, potrivit Cartei Naţiunilor Unite, statele au
obligaţia de a promova respectarea universală şi efectivă a drepturilor
şi libertăţilor omului,
Luînd în considerare faptul că individul are îndatoriri faţă de
semenii săi şi faţă de colectivitatea căreia îi aparţine, şi este dator
a se strădui să promoveze şi să respecte drepturile recunoscute în
prezentul Pact,
Au convenit asupra următoarelor articole:
 
PARTEA ÎNTÎI
 
Articolul I
1. Toate popoarele au dreptul de a dispune de ele însele. În
virtutea acestui drept ele îşi determină liber statutul politic şi îşi
asigură liber dezvoltarea economică, socială şi culturală.
2. Pentru a-şi înfăptui scopurile, toate popoarele pot dispune liber
de bogăţiile şi de resursele lor naturale, fără a aduce atingere
obligaţiilor care decurg din cooperarea economică internaţională,
întemeiată pe principiul interesului reciproc, şi din dreptul
internaţional. În nici un caz un popor nu va putea fi lipsit de
propriile mijloace de trai.
3. Statele părţi la prezentul Pact, inclusiv cele care au
răspunderea administrării de teritorii neautonome şi de teritorii sub
tutelă, trebuie să înlesnească realizarea dreptului popoarelor de a
dispune de ele însele şi să respecte acest drept, în conformitate cu
dispoziţiile Cartei Naţiunilor Unite.
 
PARTEA A DOUA
 
Articolul 2
1. Fiecare stat parte la prezentul Pact se angajează să acţioneze,
atît prin propriul său efort, cît şi prin asistenţă şi cooperare
internaţională, în special pe plan economic şi tehnic, folosind la
maximum resursele sale disponibile, pentru ca exercitarea deplină a
drepturilor  recunoscute în prezentul Pact să fie asigurată progresiv
prin toate mijloacele adecvate, inclusiv prin adoptarea de măsuri
legislative.
2. Statele părţi la prezentul Pact se angajează să garanteze că
drepturile enunţate în el vor fi exercitate fără nici o discriminare
întemeiată pe rasă, culoare, sex, limbă, religie, opinie politică sau
orice altă opinie, origine naţională sau socială, avere, naştere sau pe
orice altă împrejurare.
3. Ţările în curs de dezvoltare, ţinînd seama în modul cuvenit de
drepturile omului şi de economia lor naţională, pot să stabilească în ce
măsură vor garanta celor care nu le sunt cetăţeni drepturile economice
recunoscute în prezentul Pact.
 
Articolul 3
Statele părţi la prezentul Pact se angajează să asigure dreptul egal
pe care îl au bărbatul şi femeia de a beneficia de toate drepturile
economice, sociale şi culturale care sunt enumerate în prezentul Pact.
 
Articolul 4
Statele părţi la prezentul Pact recunosc că în ce priveşte folosinţa
drepturilor asigurate de către stat în conformitate cu prezentul Pact,
statul nu poate supune aceste drepturi decît la limitările stabilite de
lege, numai în măsura compatibilă cu natura acestor drepturi şi exclusiv
în vederea promovării bunăstării generale într-o societate democratică.
 
Articolul 5
1. Nici o dispoziţie din prezentul Pact nu poate fi interpretată ca
implicînd pentru un stat, o grupare sau un individ vreun drept de a se
deda la o activitate sau de a săvîrşi un act urmărind suprimarea
drepturilor şi libertăţilor recunoscute în prezentul Pact ori limitări
ale lor mai ample decît cele prevăzute în Pact.
2. Nu se poate admite nici o restricţie sau derogare de la
drepturile fundamentale ale omului, recunoscute sau în vigoare în orice
ţară în virtutea unor legi, convenţii, regulamente sau cutume, sub
pretextul că prezentul Pact nu recunoaşte aceste drepturi sau  le
recunoaşte într-o măsură mai mică.
 
PARTEA A TREIA
 
Articolul 6
1. Statele părţi la prezentul Pact recunosc dreptul la muncă ce
cuprinde dreptul pe care îl are orice persoană de a obţine posibilitatea
să-şi cîştige existenţa printr-o muncă liber aleasă sau acceptată şi vor
lua măsuri potrivite pentru garantarea acestui drept.
2. Măsurile pe care fiecare stat parte la prezentul Pact le va lua
spre a asigura deplina exercitare a acestui drept trebuie să includă
orientarea şi pregătirea tehnică şi profesională, elaborarea de
programe, de măsuri şi de tehnici potrivite pentru a asigura o
dezvoltare economică, socială şi culturală constantă şi o deplină
întrebuinţare productivă a braţelor de muncă în condiţii care garantează
indivizilor folosinţa libertăţilor politice şi economice fundamentale.
 
Articolul 7
Statele părţi la prezentul Pact recunosc dreptul pe care îl are
orice persoană de a se bucura de condiţii de muncă juste şi prielnice,
care să asigure îndeosebi:
a) remuneraţia care să producă tuturor muncitorilor cel puţin:
(i) un salariu echitabil şi o remuneraţie egală pentru o muncă de
valoare egală, fără nici o distincţie; în special femeile trebuie să
aibă garanţia că condiţiile de muncă ce li se acordă nu sunt inferioare
acelora de care beneficiază bărbaţii şi să primească aceeaşi remuneraţie
cu ei pentru aceeaşi muncă;
(ii) o existenţă decentă pentru ei şi familia lor, în conformitate
cu dispoziţiile prezentului Pact;
b) securitatea şi igiena muncii;
c) posibilitatea egală pentru toţi de a fi promovaţi în munca lor la
o categorie superioară adecvată, luîndu-se în considerare numai durata
serviciilor îndeplinite şi aptitudinile;
d) odihna, timpul liber, limitarea raţională a muncii şi concediile
periodice plătite, precum şi remunerarea zilelor de sărbătoare.
 
Articolul 8
1. Statele părţi la prezentul Pact se angajează să asigure:
a) dreptul pe care îl are orice persoană, în vederea favorizării şi
ocrotirii intereselor sale economice, de a forma, împreună cu alte
persoane, sindicate şi de a se afilia la un sindicat la alegerea sa, sub
singura rezervă a regulilor stabilite de organizaţia interesată.
Exercitarea acestui drept nu poate face obiectul altor restricţii decît
cele prevăzute de lege şi care constituie măsuri necesare într-o
societate democratică, în interesul securităţii naţionale sau al ordinii
publice, ori pentru a ocroti drepturile şi libertăţile altora;
b) dreptul pe care îl au sindicatele de a forma federaţii sau
confederaţii naţionale şi dreptul pe care îl au acestea din urmă de a
forma organizaţii sindicale internaţionale şi dreptul de a se afilia la
acestea;
c) dreptul pe care îl au sindicatele de a-şi exercita liber
activitatea, fără alte limitări decît cele prevăzute de lege şi care
constituie măsuri necesare într-o societate democratică, în interesul
securităţii naţionale sau al ordinii publice ori pentru a ocroti
drepturile şi libertăţile altora;
d) dreptul la grevă, exercitat în conformitate cu legile fiecărei
ţări.
2. Prezentul articol nu se opune ca exercitarea acestor drepturi de
către membrii forţelor armate, ai poliţiei sau de către funcţionarii
publici să fie supusă unor restricţii legale.
3. Nici o dispoziţie din prezentul articol nu permite statelor părţi
la Convenţia din 1948 a Organizaţiei Internaţionale a Muncii privind
libertatea sindicală şi ocrotirea dreptului sindical să ia măsuri
legislative care să aducă atingere - sau să aplice legi într-un fel care
ar aduce atingere - garanţiilor prevăzute în menţionata Convenţie.
 
Articolul 9
Statele părţi la prezentul Pact recunosc dreptul pe care îl are
orice persoană la securitatea socială, inclusiv asigurări sociale.
 
Articolul 10
Statele părţi la prezentul Pact recunosc că:
1. O ocrotire şi o asistenţă cît mai largă cu putinţă trebuie
acordată familiei, elementul natural şi fundamental al societăţii, în
special pentru întemeierea sa şi în răstimpul cît are responsabilitatea
întreţinerii şi educării copiilor care sunt în sarcina sa. Căsătoria
trebuie să fie liber consimţită de viitorii soţi.
2. O ocrotire specială trebuie acordată mamelor, într-o perioadă de
timp rezonabilă, înainte şi după naşterea copiilor. Mamele salariate
trebuie să beneficieze în decursul acestei perioade de un concediu
plătit sau de un concediu completat cu alocaţii de securitate socială
adecvată.
3. Măsuri speciale de ocrotire şi de asistenţă trebuie luate în
favoarea tuturor copiilor şi adolescenţilor, fără nici o discriminare
din motive de filiaţiune sau din alte motive. Copiii şi adolescenţii
trebuie ocrotiţi împotriva exploatării economice şi sociale. Folosirea
lor la lucrări de natură a dăuna moralităţii sau sănătăţii, de a le pune
viaţa în primejdie sau de a dăuna dezvoltării lor normale trebuie
sancţionată prin lege.
Statele trebuie, de asemenea, să stabilească limite de vîrstă sub
care folosirea muncii salariate a copiilor va fi interzisă şi
sancţionată prin lege.
 
Articolul 11
1. Statele părţi la prezentul Pact, recunoscînd dreptul oricărei
persoane la un nivel de trai suficient pentru ea însăşi şi familia sa,
inclusiv hrană, îmbrăcăminte şi locuinţă suficiente, precum şi la o
îmbunătăţire continuă a condiţiilor sale de existenţă. Statele părţi vor
lua măsuri potrivite pentru a asigura realizarea acestui drept şi
recunosc în acest scop importanţa esenţială a unei cooperări
internaţionale liber consimţite.
2. Statele părţi la prezentul Pact, recunoscînd dreptul fundamental
pe care îl are orice persoană de a fi la adăpost de foame, vor adopta,
fiecare în parte şi prin cooperare internaţională, măsurile necesare,
inclusiv programe concrete:
a) pentru a îmbunătăţi metodele de producţie, de conservare şi de
distribuire a produselor alimentare prin deplina utilizare a
cunoştinţelor tehnice şi ştiinţifice, prin difuzarea principiilor de
educaţie în ce priveşte alimentaţia şi prin dezvoltarea sau reforma
regiunilor agrare în aşa fel încît să asigure cît mai bine punerea în
valoare şi utilizarea resurselor naturale;
b) pentru a asigura o repartiţie echitabilă a resurselor alimentare
mondiale în raport cu nevoile, ţinînd seama de problemele care se pun
atît ţărilor importatoare, cît şi ţărilor exportatoare de produse
alimentare.
 
Articolul 12
1. Statele părţi la prezentul Pact recunosc dreptul pe care îl are
orice persoană de a se bucura de cea mai bună sănătate fizică şi mintală
pe care o poate atinge.
2. Măsurile pe care statele părţi la prezentul Pact le vor adopta în
vederea asigurării exercitării depline a acestui drept vor cuprinde
măsurile necesare pentru a asigura:
a) scăderea mortalităţii noilor născuţi şi a mortalităţii infantile,
precum şi dezvoltarea sănătoasă a copilului;
b) îmbunătăţirea tuturor aspectelor igienei mediului şi ale igienei
industriale;
c) profilaxia şi tratamentul maladiilor epidemice, endemice,
profesionale şi a altora, precum şi lupta împotriva acestor maladii;
d) crearea de condiţii care să asigure tuturor servicii medicale şi
un ajutor medical în caz de boală.
 
Articolul 13
1. Statele părţi la prezentul Pact recunosc dreptul pe care îl are
orice persoană la educaţie. Ele sunt de acord că educaţia trebuie să
urmărească deplina dezvoltare a personalităţii umane şi a simţului
demnităţii sale şi să întărească respectarea drepturilor omului şi
libertăţilor fundamentale. Pe lîngă aceasta, ele sunt de acord că prin
educaţie orice persoană trebuie să devină capabilă de a juca un rol util
într-o societate liberă, că educaţia trebuie să favorizeze înţelegerea,
toleranţa şi prietenia între toate naţiunile şi toate grupurile rasiale,
etnice sau religioase şi să încurajeze dezvoltarea activităţilor
Naţiunilor Unite pentru menţinerea păcii.
2. Statele părţi la prezentul Pact recunosc că în vederea asigurării
deplinei exercitări a acestui drept:
a) învăţămîntul primar trebuie să fie obligatoriu şi accesibil
tuturor în mod gratuit;
b) învăţămîntul secundar, sub diferitele sale forme, inclusiv
învăţămîntul secundar tehnic şi profesional, trebuie să fie generalizat
şi să devină accesibil tuturor prin toate mijloacele potrivite şi în
special prin instaurarea în mod progresiv a gratuităţii lui;
c) învăţămîntul superior trebuie să devină accesibil tuturor în
deplină egalitate,  în funcţie de capacitatea fiecăruia, prin toate
mijloacele potrivite şi în special prin introducerea treptată a
gratuităţii;
d) educaţia de bază trebuie încurajată sau intensificată cît mai
mult posibil, pentru persoanele care nu au primit-o pînă la capăt;
e) trebuie să se urmărească activ dezvoltarea unei reţele şcolare la
toate nivelurile, să se stabilească un sistem adecvat de burse şi să se
amelioreze în mod activ condiţiile materiale ale personalului didactic.
3. Statele părţi la prezentul Pact se angajează să respecte
libertatea părinţilor şi, atunci cînd este cazul, a tutorilor legali, de
a alege pentru copiii lor instituţii de învăţămînt altele decît cele ale
autorităţilor publice, dar conforme cu normele minimale pe care le poate
prescrie sau aproba statul în materie de educaţie şi de a asigura
educaţia religioasă şi morală a copiilor lor în conformitate cu
propriile lor convingeri.
Nici o dispoziţie din prezentul articol nu trebuie interpretată ca
aducînd atingere libertăţii indivizilor şi persoanelor juridice de a
înfiinţa şi de a conduce instituţii de învăţămînt cu condiţia ca
principiile enunţate în paragraful 1 al prezentului articol să fie
respectate, iar educaţia dată în aceste instituţii să fie conformă cu
normele minimale pe care le poate prescrie statul.
 
Articolul 14
Orice stat parte la prezentul Pact care în momentul în care devine
parte nu a putut încă asigura în teritoriul său metropolitan sau în
teritoriile aflate sub jurisdicţia sa obligativitatea şi gratuitatea
învăţămîntului primar, se angajează să stabilească şi să adopte, într-un
termen de doi ani, un plan detaliat de măsuri necesare pentru a realiza
treptat, într-un număr rezonabil de ani, fixat prin acest plan, deplina
aplicare a principiului învăţămîntului primar obligatoriu şi gratuit
pentru toţi.
 
Articolul 15
1. Statele părţi la prezentul Pact recunosc fiecăruia dreptul:
a) de a participa la viaţa culturală;
b) de a beneficia de progresul ştiinţific şi de aplicaţiile sale;
c) de a beneficia de protecţia intereselor morale şi materiale
decurgînd din orice producţie ştiinţifică, literară sau artistică al
cărui autor este.
2. Măsurile pe care statele părţi la prezentul Pact le vor lua
pentru a asigura deplina exercitare a acestui drept trebuie să cuprindă
măsurile necesare pentru a asigura menţinerea, dezvoltarea şi difuzarea
ştiinţei şi culturii.
3. Statele părţi la prezentul Pact se angajează să respecte
libertatea indispensabilă cercetării ştiinţifice şi activităţilor
creatoare.
4. Statele părţi la prezentul Pact recunosc urmările binefăcătoare
care trebuie să rezulte din încurajarea şi dezvoltarea cooperării şi
contactelor internaţionale în domeniul ştiinţei şi culturii.
 
PARTEA A PATRA
 
Articolul 16
1. Statele părţi la prezentul Pact se angajează să prezinte, în
conformitate cu dispoziţiile cuprinse în această parte a Pactului,
rapoarte asupra măsurilor pe care le-au adoptat şi asupra progreselor
obţinute în asigurarea respectării drepturilor recunoscute în Pact.
2. a) Toate rapoartele vor fi adresate Secretarului general al
Organizaţiei Naţiunilor Unite, care le va transmite în copie, spre
examinare, Consiliului Economic şi Social, în conformitate cu
dispoziţiile prezentului Pact.
b) Secretarul general al Organizaţiei Naţiunilor Unite va transmite,
de asemenea, instituţiilor specializate, copii ale rapoartelor sau ale
părţilor relevante din rapoartele trimise de statele părţi la prezentul
Pact, care sunt şi membre ale instituţiilor specializate respective, în
măsura în care aceste rapoarte privesc probleme de competenţa
instituţiilor menţionate, potrivit actelor lor constitutive.
 
Articolul 17
1. Statele părţi la prezentul Pact îşi vor prezenta rapoartele pe
etape, potrivit unui program pe care îl va stabili Consiliul Economic şi
Social în termen de un an de la data intrării în vigoare a prezentului
Pact, după ce va fi consultat statele părţi şi instituţiile specializate
interesate.
2. Rapoartele pot să aducă la cunoştinţă factorii şi dificultăţile
care împiedică statele de a-şi îndeplini întru totul obligaţiile
prevăzute în prezentul Pact.
3. În cazul în care informaţii cu privire la acest subiect au fost
deja trimise Organizaţiei Naţiunilor Unite sau unei instituţii
specializate de către un stat parte la Pact, nu va mai fi necesar a se
reproduce informaţiile, o referire precisă la aceste informaţii fiind
suficientă.
 
Articolul 18
În virtutea responsabilităţilor care îi sunt conferite de Carta
Naţiunilor Unite în domeniul drepturilor omului şi libertăţilor
fundamentale, Consiliul Economic şi Social va putea încheia înţelegeri
cu instituţiile specializate, în vederea prezentării de către acestea de
rapoarte cu privire la progresul realizat în îndeplinirea dispoziţiilor
prezentului Pact, care intră în cadrul activităţii lor. Rapoartele vor
putea cuprinde date asupra deciziilor şi recomandărilor adoptate în
legătură cu traducerea în viaţă, de către organele competente ale
instituţiilor specializate, a acestor dispoziţii.
 
Articolul 19
Consiliul Economic şi Social poate transmite Comisiei drepturilor
omului, în scop de studiu şi de recomandări de ordin general, sau pentru
informare, dacă este cazul, rapoartele privind drepturile omului pe care
le comunică statelor în conformitate cu articolele 16 şi 17 şi
rapoartele privind drepturile omului, pe care le comunică instituţiile
specializate, în conformitate cu articolul 18.
 
Articolul 20
Statele părţi la prezentul Pact şi instituţiile specializate
interesate pot prezenta Consiliului Economic şi Social observaţii cu
privire la  orice recomandare de ordin general făcută în virtutea
articolului 19 sau cu privire la orice menţiune a unei recomandări de
ordin general figurînd într-un raport al Comisiei drepturilor omului sau
în orice alt document menţionat în raportul respectiv.
 
Articolul 21
Consiliul Economic şi Social poate prezenta periodic Adunării
Generale rapoarte cuprinzînd recomandări cu caracter general şi un
rezumat al informaţiilor primite de la statele părţi la prezentul Pact
şi de la instituţiile specializate în legătură cu măsurile luate şi
progresele realizate în vederea asigurării respectării generale a
drepturilor recunoscute în prezentul Pact.
 
Articolul 22
Consiliul Economic şi Social poate supune atenţiei celorlalte organe
ale Organizaţiei Naţiunilor Unite, organelor subsidiare şi instituţiilor
specializate interesate, care se ocupă de furnizarea unei asistenţe
tehnice, orice problemă pe care o ridică rapoartele menţionate în
prezenta parte a prezentului Pact şi care poate ajuta acestor organisme
să se pronunţe fiecare în propria sa sferă de competenţă asupra
oportunităţii măsurilor internaţionale capabile să contribuie la punerea
în aplicare efectivă şi progresivă a prezentului Pact.
 
Articolul 23
Statele părţi la prezentul Pact sunt de acord că măsurile de ordin
internaţional destinate să asigure realizarea drepturilor recunoscute în
Pact cuprind în special încheierea de convenţii, adoptarea de
recomandări, furnizarea unei asistenţe tehnice şi organizarea, împreună
cu guvernele interesate, a unor reuniuni regionale şi reuniuni tehnice
în scop de consultare şi de studiu.
 
Articolul 24
Nici o dispoziţie din prezentul Pact nu trebuie interpretată ca
aducînd atingere dispoziţiilor din Carta Naţiunilor Unite şi din actele
constitutive ale instituţiilor specializate care definesc răspunderile
diverselor organe ale Organizaţiei Naţiunilor Unite şi ale instituţiilor
specializate cu privire la chestiunile prevăzute în prezentul Pact.
 
Articolul 25
Nici o dispoziţie din prezentul Pact nu va fi interpretată ca
aducînd atingere dreptului inerent al tuturor popoarelor de a beneficia
şi de a se folosi pe deplin şi în mod liber de bogăţiile şi resursele
lor naturale.
 
PARTEA A CINCEA
 
Articolul 26
1. Prezentul Pact este deschis spre semnare oricărui stat membru al
Organizaţiei Naţiunilor Unite sau membru al vreuneia dintre instituţiile
sale specializate, oricărui stat parte la Statutul Curţii Internaţionale
de Justiţie, precum şi oricărui alt stat invitat de Adunarea generală a
Naţiunilor Unite să devină parte la prezentul Pact.
2. Prezentul Pact este supus ratificării, iar instrumentele de
ratificare vor fi depuse la Secretarul general al Organizaţiei
Naţiunilor Unite.
3. Prezentul Pact va fi deschis spre aderare oricărui stat la care
se referă paragraful 1 din prezentul articol.
4. Aderarea se va face prin depunerea la Secretarul general al
Organizaţiei Naţiunilor Unite a unui instrument de aderare.
5. Secretarul general al Organizaţiei Naţiunilor Unite va informa
toate statele care au semnat prezentul Pact sau care au aderat la el
despre depunerea fiecărui instrument de ratificare sau de aderare.
 
Articolul 27
1. Prezentul Pact va intra în vigoare la trei luni de la data
depunerii la Secretarul general al Organizaţiei Naţiunilor Unite al
celui de-al treizeci şi cincilea instrument de ratificare sau de aderare.
2. Pentru fiecare dintre statele care vor fi ratificat prezentul
Pact sau vor adera la el după depunerea celui de-al treizeci şi cincilea
instrument de ratificare sau de aderare, Pactul va intra în vigoare la
trei luni de la data depunerii de către acel stat a instrumentului său
de ratificare sau de aderare.
 
Articolul 28
Dispoziţiile prezentului Pact se aplică, fără nici o limitare sau
excepţie, tuturor unităţilor constitutive ale statelor federative.
 
Articolul 29
1. Orice stat parte la prezentul Pact poate să propună un amendament
şi să depună textul acestuia la Secretarul general al Organizaţiei
Naţiunilor Unite. Secretarul general va transmite apoi toate proiectele
de amendament statelor părţi la prezentul Pact, cerîndu-le să-i comunice
dacă doresc să se convoace o conferinţă a statelor părţi pentru a
examina aceste proiecte şi a le supune votării. Dacă cel puţin o treime
din state se declară în favoarea acestei convocări, Secretarul general
va convoca conferinţa sub auspiciile Organizaţiei Naţiunilor Unite.
Orice amendament adoptat de majoritatea statelor prezente şi votante la
conferinţă va fi supus aprobării Adunării generale a Naţiunilor Unite.
2. Aceste amendamente intră în vigoare după aprobarea lor de către
Adunarea generală a Naţiunilor Unite şi acceptarea de către o majoritate
de două treimi a statelor părţi la prezentul Pact, în conformitate cu
respectivele lor reguli constituţionale.
3. Cînd aceste amendamente intră în vigoare, ele sunt obligatorii
pentru statele părţi care le-au acceptat, celelalte state părţi rămînînd
legate de dispoziţiile prezentului Pact şi de orice amendament anterior
pe care l-au acceptat.
 
Articolul 30
Independent de notificările prevăzute la paragraful 5 al articolului
26, Secretarul general al Organizaţiei Naţiunilor Unite, va informa
toate statele la care se referă paragraful 1 al aceluiaşi articol:
a) cu privire la semnăturile, instrumentele de ratificare şi de
aderare depuse în conformitate cu articolul 26;
b) cu privire la data la care prezentul Pact va intra în vigoare, în
conformitate cu articolul 27 şi la data cînd vor intra în vigoare
amendamentele prevăzute în articolul 29.
 
Articolul 31
1. Prezentul Pact, ale cărui texte în limbile chineză, engleză,
franceză, rusă şi spaniolă sunt în egală măsură autentice, vor fi depuse
la arhivele Organizaţiei Naţiunilor Unite.
2. Secretarul general al Organizaţiei Naţiunilor Unite va transmite
tuturor statelor la care se referă articolul 26 cîte o copie certificată
după prezentul Pact.